Well

Cum nu am absolut nimic de făcut, m-am gândit să dau material fanilor mei disperaţi, care, vorba vine, mă aşteaptă în faţa blocului cu aparate de fotografiat, doar-doar le-oi arăta degetul din mijloc.

Vom vobi despre mine, evident. Adică ce am făcut eu ieri.

Păi. A avut loc o succesiune de bătăi în uşă şi de dumnezei, dar nu continui că mi-o intenta Popeasca proces, că doară deh, bisericile şi altarele ei au copyright. Acum că v-am băgat total în ceaţă, ce-ar fi să vă zic concret despre ce vorbesc. Ei bine, dacă tot suntem o lume plină manelişti infecţi şi de cocalari minimalişti, de ce să nu încep şi eu să cânt muzică simfonică? Ei bine, nici chiar. Ci doar nişte pop obosit. Jumătate de pop obosit. Ei bineeee, 2 versur dintr-o melodie pop extenuată. După o zi întreagă de miorlăială, au înflorit din sufleţelul meu 8 secunde de muzică sublimă, pe care mă mai gândesc dacă să le postez sau nu pe blog.

Voi reveni cu un articol în care să vă spun că nu am chef să o fac.